Va aduceti aminte cand eram copii si vroiam sa fim mari doar pentru ca ni se parea viata mult mai dulce si usoara? Ehhh, se pare ca eu am ajuns "mare" iar dulceata mult ravnita s-a dovedit o otrava de care am ajuns sa fiu dependent. Viata nu e deloc usoara, ba din contra acum e abia inceputul sfarsitului, greul abia urmeaza si asta am invatat-o pe propria piele. Odata cu avansarea in timpul biologic cat si cel psihologic totul se schimba, tu te schimbi, te uiti la poze si nu te mai recunosti, ce inocent si fara de griji erai acum 10 ani, iti pasa doar de joaca, desene animate, si de nazbatiile care le puneai la cale.
Iata ca vremea lor a trecut si acum intervin o sumedenie de noi lucruri, unele bune, altele mai putin bune. Acum trebuie sa iesi cu prietenii la o bere, sa tii pasul cu societatea, sa ai grija ce faci pentru a nu produce un suicid social pentru ca totusi e greu sa supravetuiesti liceului, acum intervin fetele sau mai bine spus distractia ce implica aceste fiinte. Pentru noi toti acum trecutul e o problema si viitorul e un mister, trecutul te urmareste si oricat de tare ai fugi el intotdeauna are picioare mai lungi, iar viitorul e o incertitudine, nu stii ce iti este rezervat, nu stii daca urmatoarea data cand te urci in masina poate fi ultima, nu stii daca majoratul din seara asta iti va produce discontinuitati in linia temporala, cu alte cuvinte sa ai pete in memorie (baietii stiu de ce :P) etc.
Din fericire eu mi-am gasit cateva persoane care le pot numara cu o mana, adevaratii prieteni care te ridica atunci cand cazi si te ancoreaza cand esti cu capul in nori, aceste persoane de-a lungul timpului m-au ajutat sa trec prin aventurile de zi cu zi iar cu timpul am invatat ca solutia cea mai buna la problema numita "viata" este urmatoarea: sa las trecutul acolo unde e, si viitorul acolo unde va fi, sa traiesc pur si simplu in prezent, sa traiesc fiecare moment si sa las destinul sa isi urmeze drumul. In momentul in care "scheletii" trecutului te vor prinde din urma atunci trebuie sa iti faci griji, sa ii infrunti, dar pana atunci lasa-i in urma, acolo unde le e locul, iar viitorul cand va deveni prezent nu trebuie sa faci decat sa il traiesti asa cum va fi caci pana la urma si el va deveni anterior....
sâmbătă, 4 octombrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu